hăi

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Onomatopee.

Pronunție


Interjecție

  1. (reg.) termen familiar cu care te adresezi cuiva; bre, fă.
  2. strigăt cu care se îndeamnă sau cu care se mână boii și vacile.

Cuvinte derivate

  • hăi


Traduceri

Etimologie

Din a hăi.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
hăi
Infinitiv a hăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
hăiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să hăiască
Participiu hăit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (reg.) a îndemna boii sau vacile la mers.
  2. (v.intranz.) a striga spre a stârni vânatul.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe