hăitui

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din maghiară hajtani.

Pronunție

  • AFI: /həi.tu'i/


Verb


Conjugarea verbului
hăitui
Infinitiv a hăitui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
hăituiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să hăituiască
Participiu hăituit
Conjugare IV
  1. (v.intranz. și tranz.) a stârni, a goni vânatul spre vânători.
    A hăitui vânatul din bârlog.
  2. (v.tranz.) a goni, a mâna animalele domestice.
  3. (fig.) a urmări, a fugări pe cineva (ca pe un animal sălbatic), pentru a-i face rău.
  4. (v.tranz.) a cutreiera, a străbate o regiune, un loc, urmărind pe cineva.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

  • (1) Vedeți traduceri pentru vâna.
  • (3) Vedeți traduceri pentru fugări.

Referințe