hierofant

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză hiérophante.

Pronunție

  • AFI: /hi.e.ro'fant/


Substantiv


Declinarea substantivului
hierofant
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hierofant hierofanți
Articulat hierofantul hierofanții
Genitiv-Dativ hierofantului hierofanților
Vocativ hierofantule hierofanților
  1. preot antic grec care iniția pe neofiți în mistere și în oracole.


Traduceri

Referințe