hoț

română

Etimologie

Cuvânt autohton

Pronunție

• AFI: /hoʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului hoț
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hoț	hoți
Articulat	hoțul	hoții
Genitiv-Dativ	hoțului	hoților
Vocativ	hoțule	hoților

1. o persoană care fură.
2. (Adjectival) care fură; (cu sens atenuat) viclean.
3. (Fam.) om ștrengar, șiret.

Sinonime

• ștrengar, pungaș, prădător, lotru, furător, robalău, chesăgiu, fur, coțcar, manglitor, șut, șutitor, teșcar

Cuvinte derivate

• hoție

Traduceri

Traduceri

albaneză: vjedhës (shqip) m. arabă: لص (العربية) (loʂʂ) m. aromână‏‎: fur (armãneashti) bosniacă: lopov (bosanski) m. catalană: lladre (català) m. cehă: zloděj (čeština) m. chineză: 窃贼 (中文) (qièzéi) coreeană: 도둑 (한국어) (doduk) croată: lopov (hrvatski) m., tat (hrvatski) m. daneză: tyv (dansk) c. engleză: thief (English), robber (English) finlandeză: varas (suomi), voro (suomi) franceză: voleur (français) m., voleuse (français) f. germană: Dieb (Deutsch) m.

greacă: κλέφτης (Ελληνικά) m., κλέφτρα (Ελληνικά) f. hindi: चोर (हिन्दी) (ćor) m. italiană: ladro (italiano) m., ladra (italiano) f. japoneză: 泥棒 (日本語) (どろぼう, dorobō) latină: fur (Latina) m.f. maghiară: tolvaj (magyar) neerlandeză: dief (Nederlands) m., dievegge (Nederlands) f. poloneză: złodziej (polski) m., złodziejka (polski) f. portugheză: ladrão (português) m. rusă: вор (русский) (vor) m. sârbă: лопов (српски / srpski) (lopov) m. spaniolă: ladrón (español) m. suedeză: tjuv (svenska) c.

Referințe

• DEX online