horneț

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din horn + sufixul -eț.

Pronunție

  • AFI: /hor'neʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
horneț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ horneț hornețe
Articulat hornețul hornețele
Genitiv-Dativ hornețului hornețelor
Vocativ hornețule hornețelor
  1. (reg.) diminutiv al lui horn; coș (la o casă).


Traduceri

Referințe