huli
Aspect
Etimologie
Din slavă huliti.
Pronunție
- AFI: /hu'li/
Verb
| Conjugarea verbului huli | |
| Infinitiv | a huli |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
hulesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să hulească |
| Participiu | hulit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (pop.) a spune vorbe de ocară sau de batjocură la adresa cuiva, a ocărî pe cineva; p. ext. a vorbi de rău, a calomnia, a defăima.