identifica

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză identifier < latină identificare.

Pronunție

  • AFI: /i.den.ti.fi'ka/


Verb


Conjugarea verbului
(se) identifica
Infinitiv a (se) identifica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) identific
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) identifice
Participiu identificat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a constata, a stabili identitatea unei persoane sau a unui lucru; a recunoaște.
    Identific două teorii.
  2. a considera mai multe noțiuni, obiecte, ființe etc. diferite ca fiind identice.
    Identific o planetă.
  3. (v.refl.) a se transpune în situația cuiva, a simți sau a acționa așa cum ar face-o altul, a deveni același cu...

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe