ieftinătate

română

Etimologie

Din ieftin + sufixul -ătate.

Pronunție

• AFI: /jef.ti.nə'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului ieftinătate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ieftinătate	invariabil
Articulat	ieftinătatea	invariabil
Genitiv-Dativ	ieftinătății	invariabil
Vocativ	'	'

1. calitatea de a fi ieftin; situație caracterizată prin prețuri ieftine.

Antonime

• scumpete

Cuvinte derivate

• ieftenșug
• ieftin
• ieftini
• ieftinie
• ieftinire
• ieftinit

Traduceri

calitatea de a fi ieftin

engleză: cheapness (English), inexpensiveness (English) suedeză: billighet (svenska) c.

turcă: ucuzluk (Türkçe)

Referințe

• DEX online