importun

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză importun < latină importunus.

Pronunție

  • AFI: /im.port'un/


Substantiv


Declinarea substantivului
importun
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ importun importuni
Articulat importunul importunii
Genitiv-Dativ importunului importunilor
Vocativ importunule importunilor
  1. (livr.) persoană care importunează.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
importun
Singular Plural
Masculin importun importuni
Feminin importună importune
Neutru importun importune
  1. (livr.) care importunează.


Traduceri

Referințe