importun
română
Etimologie
Din franceză importun < latină importunus.
Pronunție
- AFI: /im.port'un/
Substantiv
| Declinarea substantivului importun | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | importun | importuni |
| Articulat | importunul | importunii |
| Genitiv-Dativ | importunului | importunilor |
| Vocativ | importunule | importunilor |
- (livr.) persoană care importunează.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului importun | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | importun | importuni |
| Feminin | importună | importune |
| Neutru | importun | importune |
- (livr.) care importunează.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online