incantation

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Variante

Etimologie

Din engleza medie < latină incantātiō.

Pronunție

  • AFI: /ɪnkan'teɪʃ(ə)n/


Substantiv

incantation, pl. incantations

  1. descântare
  2. incantație, descântec, formulă magică
    She tried to cure him by incantation, since nothing else seemed to work.

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din latină incantātiō.

Pronunție

  • AFI: /ɛ̃.kɑ̃.ta.sjɔ̃/


Substantiv

incantation f., incantations pl.

  1. descântare; (spec.) incantație, descântec, formulă magică

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe