incidență
română
Etimologie
Din franceză incidence.
Pronunție
- AFI: /in.ʧi'den.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului incidență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | incidență | incidențe |
| Articulat | incidența | incidențele |
| Genitiv-Dativ | incidenței | incidențelor |
| Vocativ | ' | ' |
- întâlnire a unor raze (sau a unor fascicule de raze) de lumină între ele sau cu o suprafață.
- (med.) totalitatea cazurilor de îmbolnăvire provocate de o anumită boală infecțioasă pe o perioadă dată, raportată la populația totală.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri