incintă

română

Etimologie

Din franceză enceinte.

Pronunție

• AFI: /in'ʧin.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului incintă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	incintă	incinte
Articulat	incinta	incintele
Genitiv-Dativ	incintei	incintelor
Vocativ	incintă	incintelor

1. spațiu (mare) închis în interiorul unei construcții.
2. suprafață de teren înconjurată din toate părțile de construcții, de amenajări.

Cuvinte compuse

• incintă acustică

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• încânți

Referințe

• DEX '98 via DEX online