indigna

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Variante de scriere Vezi și : indignă

română

Etimologie

Din franceză indigner < latină indignari.

Pronunție

  • AFI: /in.digˈna/


Verb


Conjugarea verbului
(se) indigna
Infinitiv a (se) indigna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) indignez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) indigneze
Participiu indignat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) a fi cuprins sau a stârni indignare; a (se) necăji, a (se) supăra.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din indigna.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru indigna.

Anagrame

Referințe