indispoziție

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Din franceză indisposition.

Pronunție

  • AFI: /in.dis.po'zi.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
indispoziție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ indispoziție indispoziții
Articulat indispoziția indispozițiile
Dativ-Genitiv indispoziției indispozițiilor
Vocativ indispoziție indispozițiilor
  1. lipsă de voie bună, de dispoziție; supărare, mâhnire (trecătoare).
  2. stare a celui ușor bolnav; boală ușoară.


Traduceri

Referințe