indistinct

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză indistinct < latină indistinctus.

Pronunție

  • AFI: /in.dis'tinkt/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
indistinct
Singular Plural
Masculin indistinct indistincți
Feminin indistinctă indistincte
Neutru indistinct indistincte
  1. (livr.) care nu se poate distinge bine, care este neclar.


Traduceri

Referințe