individualiza
română
Etimologie
Din franceză individualiser.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
| Conjugarea verbului individualiza | |
| Infinitiv | a individualiza |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
individualizez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să individualizeze |
| Participiu | individualizat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a scoate în evidență trăsăturile specifice ale unei persoane, ale unui fapt, ale unei situații etc.
- (v.tranz.) a considera pe cineva sau ceva în mod individual, a-i da un caracter propriu, făcându-l să se deosebească de ceilalți.
- (v.tranz.) a determina un lucru prin caracterele sale individuale.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online