indolență

Indolență

română

Etimologie

Din franceză indolence < latină indolentia.

Pronunție

• AFI: /in.do'len.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului indolență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	indolență	indolențe
Articulat	indolența	indolențele
Genitiv-Dativ	indolenței	indolențelor
Vocativ	'	'

1. lipsă de energie; dispoziție de a evita orice efort.

Sinonime

• indiferență, nepăsare, apatie; lene, trândăvie

Cuvinte derivate

• indolent

Traduceri

stare de indolent

daneză: dovenskab (dansk) ebraică: בטלה (עברית) (batala) f. engleză: indolence (English) estoniană: tööpõlgus (eesti) franceză: indolence (français) f. germană: Trägheit (Deutsch) f., Faulheit (Deutsch) f., Indolenz (Deutsch) f. (rar) greacă: ραθυμία (Ελληνικά) (rathymía) f. italiană: indolenza (italiano) f.

maghiară: hanyagság (magyar) norvegiană: latskap (norsk) poloneză: lenistwo (polski), opieszałość (polski) portugheză: indolência (português) f. spaniolă: indolencia (español) f. suedeză: slöhet (svenska) c., indolens (svenska) c. turcă: tembellik (Türkçe)

Referințe

• DEX online