indugio

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul indugiare.

Pronunție

• AFI: /in'duʤo/

Substantiv

indugio m., indugi pl.

1. întârziere

   Rompere gli indugi.

Sinonime

• ritardo, esitazione

Cuvinte apropiate

• indugia
• indugiamento
• indugiare

Referințe

• Treccani.it

Etimologie

Derivate regresiv din indugiare.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru indugiare.