indulgent
română
Etimologie
Din franceză indulgent < latină indulgens, indulgentis.
Pronunție
- AFI: /in.dul'ʤent/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului indulgent | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | indulgent | indulgenți |
| Feminin | indulgentă | indulgente |
| Neutru | indulgent | indulgente |
- care manifestă indulgență; care iartă ușor; iertător, îngăduitor, tolerant.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online