infesta

română

Etimologie

Din franceză infester.

Pronunție

• AFI: /in.fesˈta/

Verb

Conjugarea verbului infesta
Infinitiv	a infesta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	infestez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să infesteze
Participiu	infestat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a bântui, a pustii, a nimici; a invada.

Cuvinte derivate

• infestare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• sfințea

Referințe

• DEX '98 via DEX online