ingerință

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză ingérence.

Pronunție

  • AFI: /in.ʤe'rin.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ingerință
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ingerință ingerințe
Articulat ingerința ingerințele
Genitiv-Dativ ingerinței ingerințelor
Vocativ ingerință ingerințelor
  1. amestec ilegal, intervenție în treburile unei persoane sau în viața unui stat, tinzând la știrbirea libertății și a independenței de acțiune și la impunerea unui anumit punct de vedere.


Traduceri

Referințe