intabulare
română
Etimologie
Din a intabula.
Pronunție
- AFI: /in.ta.bu'la.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului intabulare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | intabulare | intabulări |
| Articulat | intabularea | intabulările |
| Genitiv-Dativ | intabulării | intabulărilor |
| Vocativ | intabulare | intabulărilor |
- acțiunea de a intabula și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online