Sari la conținut

intitula

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din franceză intituler < latină intitulare.

Pronunție

  • AFI: /in.ti.tu'la/


Verb


Conjugarea verbului
intitula
Infinitiv a intitula
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
intitulez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să intituleze
Participiu intitulat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a da, a pune un titlu unei scrieri; a numi într-un anumit fel pe cineva sau ceva.
  2. (v.refl.) a purta un titlu; a se numi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe