iotă

română

Etimologie

Din neogreacă ιωτα (ióta). Confer franceză, italiană iota.

Pronunție

• AFI: /ˈjo.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului iotă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	iotă	iote
Articulat	iota	iotele
Genitiv-Dativ	iotei	iotelor
Vocativ	iotă	iotelor

Expresii

• (pop. și fam.) (Nici) o iotă = deloc, câtuși de puțin, nimic

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online