izbutit

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a izbuti.

Pronunție

  • AFI: /iz.bu'tit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
izbutit
Singular Plural
Masculin izbutit izbutiți
Feminin izbutită izbutite
Neutru izbutit izbutite
  1. care a fost bine realizat, care s-a bucurat de succes; reușit.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe