iznoavă

română

Etimologie

Din slavă (veche) izŭ nova „din nou”.

Pronunție

• AFI: /iz'no̯a.və/

Substantiv

Declinarea substantivului iznoavă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	iznoavă	iznoave
Articulat	iznoava	iznoavele
Genitiv-Dativ	iznoavei	iznoavelor
Vocativ	iznoavă	iznoavelor

1. (pop.) lucru nou, noutate; născocire.
2. poznă, glumă, ghidușie; minciună, scornitură.

Locuțiuni

• (loc.adv.) De iznoavă = din nou, de la capăt, încă o dată.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online