joacă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Derivat regresiv din verbul a (se) juca.

Pronunție

  • AFI: /ˈʒo̯a.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
joacă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ joacă joace
Articulat joaca joacele
Genitiv-Dativ joacei joacelor
Vocativ ' '
  1. joc, distracție (copilărească).
    N-a fost de cât o joacă de copii.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din juca.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru juca.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru juca.
  3. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru juca.

Referințe