lăuda

Vezi și : laudă, lăudă, lauda

română

Etimologie

Din latină laudare.

Pronunție

• AFI: /lə.uˈda/

Verb

Conjugarea verbului (se) lăuda
Infinitiv	a (se) lăuda
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) laud
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) laude
Participiu	lăudat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a declara demn de admirație și prețuire.
2. (v.refl.) a face pe grozavul.

Sinonime

• glorifica, preamări, mândri, îngâmfa

Antonime

• admonesta, critica, bârfi, blama, denigra, huli, ponegri

Cuvinte derivate

• lăudabil
• laudă
• lăudare
• lăudat
• lăudăros

Traduceri

a mândri; a îngâmfa

aromână‏‎: alavda (armãneashti) engleză: brag (English), boast (English) franceză: fanfaronner (français), vanter (français) neerlandeză: zich bogen (Nederlands)

portugheză: fanfarronar (português) spaniolă: fanfarronear (español) suedeză: skryta (svenska)

Etimologie

Din lăuda.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru lăuda.

Referințe

• DEX online