lăuda

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină laudare.

Pronunție

  • AFI: /lə.u'da/


Verb


Conjugarea verbului
(se) lăuda
Infinitiv a (se) lăuda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) laud
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) laude
Participiu lăudat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a declara demn de admirație și prețuire.
  2. (v.refl.) a face pe grozavul.

Sinonime

Antonime


Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe