laf

română

Etimologie

Din turcă lâf.

Pronunție

• AFI: /laf/

Substantiv

Declinarea substantivului laf
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	laf	lafuri
Articulat	laful	lafurile
Genitiv-Dativ	lafului	lafurilor
Vocativ	lafule	lafurilor

1. (rar; de obicei la pl.) palavră.

Locuțiuni

• (loc.vb.) A ședea, (cu cineva) la lafuri = a pălăvrăgi (cu cineva), a sta (cu cineva) la taifas.

Expresii

• A tăia frunză verde și lafuri = a spune minciuni

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online