lambriu
română
Etimologie
Din franceză lambris.
Pronunție
- AFI: /lamˈbri.u/
Substantiv
| Declinarea substantivului lambriu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | lambriu | lambriuri |
| Articulat | lambriul | lambriurile |
| Genitiv-Dativ | lambriului | lambriurilor |
| Vocativ | lambriule | lambriurilor |
- îmbrăcăminte de marmură, de lemn sau de stuc, cu care se acoperă total sau parțial pereții unei încăperi.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online