lamură

română

Etimologie

Din latină lamina sau *lam (i)nula.

Pronunție

• AFI: /'la.mu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului lamură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	lamură	invariabil
Articulat	lamura	invariabil
Genitiv-Dativ	lamurii	invariabil
Vocativ	lamură	invariabil

1. partea cea mai bună, mai curată și mai aleasă dintr-un lucru; floarea, fruntea, crema unui lucru.

Cuvinte derivate

• lămuri

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• amarul
• mălura

Referințe

• DEX '98 via DEX online