leafă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din neogreacă λεφτά. Confer turcă ulûfe, sârbocroată (u)lefa, bulgară лeфe (lefe).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
leafă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ leafă lefuri
Articulat leafa lefurile
Genitiv-Dativ lefii lefurilor
Vocativ leafă lefurilor
  1. salariu.
  2. soldă pe care o primesc soldații mercenari.

Cuvinte derivate

Expresii

  • În leafă = ca mercenar


Traduceri

Etimologie

Din dialectul săsesc le (i) fel (= germană Löffel) „lingură” (influențat de leafă).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
leafă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ leafă lefi
Articulat leafa lefile
Genitiv-Dativ lefii lefilor
Vocativ leafă lefilor
  1. (pop.) partea scobită a unei linguri; găvan.
  2. tăișul, lama sapei, a bărzii, a toporului.


Traduceri

Anagrame

Referințe