locaș
română
Variante
Etimologie
Din maghiară lakás (după loc).
Pronunție
- AFI: /lo'kaʃ/
Substantiv
| Declinarea substantivului locaș | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | locaș | locașuri |
| Articulat | locașul | locașurile |
| Genitiv-Dativ | locașului | locașurilor |
| Vocativ | locașule | locașurilor |
- (astăzi rar) încăpere, casă; locuință.
- spațiu lăsat liber într-o piesă sau într-un sistem tehnic, în care urmează să intre un element al unei alte piese sau al unui alt sistem tehnic pentru a forma un tot.
Cuvinte compuse
Expresii
- (pop.) A da cuiva locaș = a primi pe cineva în casă; a adăposti, a găzdui
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online