locație

română

Variante

• locațiune

Etimologie

Din franceză location < latină locatio, locationis.

Pronunție

• AFI: /loˈka.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului locație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	locație	locații
Articulat	locația	locațiile
Genitiv-Dativ	locației	locațiilor
Vocativ	locație	locațiilor

1. închiriere.
2. chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară.
3. (jur.) contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani.
4. (calc după engl. location) loc.

Cuvinte compuse

• taxă de locație

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• alicote
• calotei
• acolite
• colatei
• cotilea
• olecăit

Referințe

• DEX '98 via DEX online