locuțiune

română

Variante

• locuție

Etimologie

Din franceză locution < latină locutio, locutionis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului locuțiune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	locuțiune	locuțiuni
Articulat	locuțiunea	locuțiunile
Genitiv-Dativ	locuțiunii	locuțiunilor
Vocativ	locuțiune	locuțiunilor

1. grup de cuvinte cu înțeles unitar, care se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire.
2. (înv.) expresie.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• conețului
• conteului

Referințe

• DEX '98 via DEX online