loitră

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sârbocroată lo (i)tra.

Pronunție

  • AFI: /'loj.trə/


Substantiv


Declinarea substantivului
loitră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ loitră loitre
Articulat loitra loitrele
Genitiv-Dativ loitrei loitrelor
Vocativ loitră loitrelor
  1. fiecare dintre cele două părți laterale ale căruței, constând dintr-un fel de scară, care în partea de jos se sprijină de dric, iar în partea de sus se prinde de leuci; draghină.


Traduceri

Referințe