loitră

română

Din sârbocroată lo (i)tra.

Declinarea substantivului loitră
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	loitră	loitre
Articulat	loitra	loitrele
Genitiv-Dativ	loitrei	loitrelor
Vocativ	loitră	loitrelor

fiecare dintre cele două părți laterale ale căruței, constând dintr-un fel de scară, care în partea de jos se sprijină de dric, iar în partea de sus se prinde de leuci; draghină.