mânare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a mâna.

Pronunție

  • AFI: /mɨ'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
mânare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mânare mânări
Articulat mânarea mânările
Genitiv-Dativ mânării mânărilor
Vocativ mânare mânărilor
  1. acțiunea de a mâna și rezultatul ei; mânat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe