métier

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : metier, Metier, metiê

engleză

(English)

Etimologie

Împrumutat din franceză métier,

Pronunție

  • AFI: /ˈmeɪtjeɪ/, /meɪˈtjeɪ/


Substantiv

métier, pl. métiers

  1. (livr.) vocație, înclinație
  2. (livr.) putere, trăsătură puternică, forte

Sinonime

Vezi și

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din franceză veche mestier, care provine din latină ministerium („minister; serviciu, angajare”). Este dublet al lui ministère.

Pronunție


Substantiv

métier m., métiers pl.

  1. profesiune, ocupație, meserie
  2. serviciu, funcție, post, slujbă

Sinonime

Cuvinte compuse

Omofone

Expresii


Adjectiv


Declinarea adjectivului
métier
Singular Plural
Masculin métier métiers
Feminin métier métiers
  1. (inform.) referitor la domeniul de activitate al companiei cliente
    Logiciel métier.

Referințe