mânjitură

română

Etimologie

Din a (se) mânji + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /mɨn.ʒi'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului mânjitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mânjitură	mânjituri
Articulat	mânjitura	mânjiturile
Genitiv-Dativ	mânjiturii	mânjiturilor
Vocativ	mânjitură	mânjiturilor

1. (rar) murdărie, pată.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online