mânzișor

română

Etimologie

Din mânz + sufixul -ișor.

Pronunție

• AFI: /mɨn.zi'ʃor/

Substantiv

Declinarea substantivului mânzișor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mânzișor	mânzișori
Articulat	mânzișorul	mânzișorii
Genitiv-Dativ	mânzișorului	mânzișorilor
Vocativ	mânzișorule	mânzișorilor

1. diminutiv al lui mânz; mânzuleț, mânzuc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online