măgărie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din măgar + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /mə.gə'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
măgărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măgărie măgării
Articulat măgăria măgăriile
Genitiv-Dativ măgăriei măgăriilor
Vocativ măgărie măgăriilor
  1. comportare, atitudine, faptă sau vorbă obraznică, impertinentă; obrăznicie.


Traduceri

Anagrame

Referințe