măgăruș

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din măgar + sufixul -uș.

Pronunție

  • AFI: /mə.ɡəˈruʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
măgăruș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măgăruș măgăruși
Articulat măgărușul măgărușii
Genitiv-Dativ măgărușului măgărușilor
Vocativ măgărușule măgărușilor
  1. diminutiv al lui măgar.


Traduceri

Referințe