mărmuri
Aspect
Etimologie
Din marmură.
Pronunție
- AFI: /mər.muˈri/
Verb
| Conjugarea verbului mărmuri | |
| Infinitiv | a mărmuri |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
mărmuresc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să mărmurească |
| Participiu | mărmurit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (reg.) a lucra ceva în marmură.
- (v.intranz.) (fig.) (înv. și pop.) a înmărmuri, a încremeni (de frică, groază).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online