mărturisire

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
mărturisire

română

Etimologie

Din a mărturisi.

Pronunție

  • AFI: /mər.tu.ri'si.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
mărturisire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mărturisire mărturisiri
Articulat mărturisirea mărturisirile
Genitiv-Dativ mărturisirii mărturisirilor
Vocativ mărturisire mărturisirilor
  1. faptul de a (se) mărturisi; mărturie.
  2. afirmare, susținere.
  3. (spec.) depoziție făcută de o persoană în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală despre fapta penală sau civilă săvârșită.
  4. destăinuire, confidență.
  5. spovedanie.


Traduceri

Referințe