magherniță
română
Etimologie
Din bulgară магeрниц (magernica).
Pronunție
- AFI: /ma'ger.ni.ʦə/
Substantiv
Declinarea substantivului magherniță | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | magherniță | maghernițe |
Articulat | maghernița | maghernițele |
Genitiv-Dativ | magherniței | maghernițelor |
Vocativ | magherniță | maghernițelor |
- casă mică, sărăcăcioasă, dărăpănată; construcție rudimentară.
- prăvălie mică și sărăcăcioasă.
- (înv.) bucătărie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online