Sari la conținut

maimuțări

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din maimuță + sufixul -ări.

Pronunție

  • AFI: /maj.mu.ʦəˈri/


Verb


Conjugarea verbului
maimuțări
Infinitiv a maimuțări
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
maimuțăresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să maimuțărească
Participiu maimuțărit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a imita pe cineva (pentru a-l lua în râs); a maimuți.
  2. (v.refl.) a folosi gesturi sau vorbe afectate, a se strâmba, a se schimonosi; a se fandosi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe