manșon

română

Din franceză manchon.

Declinarea substantivului manșon
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	manșon	manșoane
Articulat	manșonul	manșoanele
Genitiv-Dativ	manșonului	manșoanelor
Vocativ	'	'

accesoriu vestimentar feminin, confecționat din blană sau din stofă, în formă cilindrică, deschis la ambele capete și folosit pentru a proteja mâinile de frig.
piesă cilindrică folosită la îmbinarea sau la ramificarea conductelor, țevilor sau cablurilor; mufă.
capăt lărgit al unei țevi sau tub, care servește la îmbinarea acestora cu un alt tub sau țeavă; mufă.