manevrier

română

Etimologie

Din franceză manœuvrier.

Pronunție

• AFI: /ma.ne.vri'er/

Substantiv

Declinarea substantivului manevrier
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	manevrier	manevrieri
Articulat	manevrierul	manevrierii
Genitiv-Dativ	manevrierului	manevrierilor
Vocativ	manevrierule	manevrierilor

1. persoană care execută manevre; (fig.) persoană cu mare abilitate în politică.

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului manevrier
	Singular	Plural
Masculin	manevrier	manevrieri
Feminin	manevrieră	manevriere
Neutru	manevrier	manevriere

1. care execută manevre; (fig.) cu mare abilitate în politică.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online