marjă

română

Etimologie

Din franceză marge.

Pronunție

• AFI: /'mar.ʒə/

Substantiv

Declinarea substantivului marjă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	marjă	marje
Articulat	marja	marjele
Genitiv-Dativ	marjei	marjelor
Vocativ	marjă	marjelor

1. (livr.) rezervă de care se poate dispune în anumite limite.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online