maschera
italiană
(italiano)
Variante
- (înv. și reg.) mascara
Etimologie
Din latină medie masca, mascha, mascus („mască, coșmar, fantomă”) < de origine incertă.
Pronunție
- AFI: /ˈmaskera/
Substantiv
maschera f., maschere pl.
- (arte) mască
- (p.ext.) persoană mascată, mască
- (în teatru) personaj în „Commedia dell'arte”
- (la cinema) controlor de bilete
- (fig.) înfățișare falsă, mască, aparență
- (spec.) față, înfățișare, mască
- (med. și psih.) facies
- (spec.) mască mortuară
- (arhit.) element decorativ care reprezintă masca tragică și comică
- (gener.) mască (pentru oameni, animale, etc.)
- (inform.) mască
Sinonime
- 1: mascherina, bautta
- 2: costume, travestimento, mascheramento
- 5: apparenza, immagine, finzione, simulazione, esteriorità, dissimulazione, mascheramento, impostura
- 7: (med. și psih.) facies
Antonime
- 5: sincerità, schiettezza, lealtà
Cuvinte derivate
- mascheraccia
- mascheramento
- mascherare
- mascherarsi
- mascherata
- mascheretta
- mascherina, mascherino
- mascherone
- mascheruccia
Cuvinte compuse
Expresii
Vezi și
Etimologie
Din mascherare.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru mascherare.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru mascherare.